de Marian Baciu
Leaga-ti degetul de mana dreapta care-ti
da vinul si bataia dorita. Musca-ti pielea
Zgariind-o pe-a mea, cea slaba, tanara, efemera
Pune-ti sarutul peste sanul meu. Trupul
meu este un san imens sfarcurile sunt ochii deschisi
Timpul meu este un trup legat de
sarutarile tale dulci-sarate si spre seara
amare.
Limba zimtata
traseaza incarligate carari, nevazute
labirinturi, lumini sticloase de ochi paptrati inchisi
Buzele atrag pielea fina, minima, si adanca
parca nu se mai termina, asa… du-ti
buzele intre coapse, fi antropofag, las-o
fara pasarica ciripitoare.
Bolboroseste in ea ceva. O fi viata, dorinta,
temerea, adorarea.Ce te intrebi ca prostu’ ?
Ce nu stii, lasa-asa, o sa ai vremea
idioteniei pana cand vei murii…Lasa asa
simplu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu